AGRICULTURA ROMÂNIEI LA ZI, ANUL II, NR.23-24, SĂPT.4-10 06 2019

Măsuri precursoare mecanismului comunitar de piață.APIA și ANIF activități susținute pentru normalitate.Asigurări în agricultură.Noutăți din apicultură. Fenomene metereologice extreme în agricultură. Infracțiuni în agricultură.

Cu noi este Dumnezeu și nihil sine Deo.Hristos a înviat pentru mîntuirea noastră.

          În sfârșit,embrionul mecanismului comunitar de piață agricolă a înregistrat un prim eveniment care să conducă la instituirea adevăratului mecanism de piață agricolă,dar nu din parea statului,cum era firesc ,ci din patea unei asociații private.

            I.MĂSURI PRECURSOARE MECANISMULUI COMUNITAR DE PIAȚĂ

       1.Asociația Aberdeen Angus înființează primul centru de achiziții, deținut

                în totalitate de micii fermieri!
               Fermierul Peter Tamas Nagy, reprezentant al Asociației Aberdeen Angus pe zona de nord-est, a vorbit despre surprizele pe care le pregătește asociația în viitorul apropiat. Prezent în perioada 18-19 mai, la târgul AGROmania, de la Dumbrăvioara, județul Mureș, fermierul a declarat pentru “Agrointeligența” de unde am preluat informațiile că în toamna acestui an se va deschide primul centru de testare a taurilor din România, centru care se va afla 100% în proprietatea fermierilor.

           În plus, va fi inaugurat și un centru de achiziții directe, o investiție a fermierilor mici din organizație. Reprezentantul Asociației Aberdeen Angus, care este totodată și unul dintre fondatorii acesteia, și în același timp și crescător de vaci de carne din rasa Aberdeen Angus, a dezvăluit că centrul de testare a taurilor se va afla în comuna Fântânele, între județele Mureș și Harghita, investiția fiind una exclusiv a fermierilor, membri ai asociației.

            Pe lângă acest centru de reproducție pentru tauri, membrii asociației au de gând să înființeze și un centru de achiziții care să îi ajute pe fermieri să își vândă animalele la un preț corect

            În ceea ce privește răspândirea vacilor de carne din rasa Aberdeen Angus în

România, fermierul a declarat că în acest moment, în toate județele țării există această rasă de animale, și asta datorită adaptabilității foarte bune la condițiile de climă și mediu din țara noastră.

Asta înseamnă că această rasă se adaptează foarte bine nu numai în Transilvania, ci și în Muntenia, și în Banat, și în Moldova. Este una dintre cele mai răspândite rase de vaci de carne de pe Pământ, prezentă și în Australia și în America de Nord, dar și pe alte continente.

             II.AGENȚIA PENTRU PLĂȚI ȘI INTERVENȚII ÎN AGRICULTURĂ            1.Anunț APIA: astăzi începem plata finală a subvențiilor pe hectar!
           Începe plata către fermieri pentru o subvenție extrem de așteptată de producătorii agricoli. Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) demarează de astăzi, marți 4 iunie, plata pentru Sprijinul Cuplat Vegetal (SCV) astfel că 82.334.250 de euro, cât este plafonul aprobat pentru anul 2018, vor ajunge în conturile fermierilor.

Potrivit unui comunicat remis către Agrointeligența,de unde am preluat și noi informațiilE, începând cu data de 4 iunie APIA a demarat autorizarea la plată a schemelor de sprijin cuplat în sectorul vegetal aferente cererilor de plată depuse în Campania 2018. Agrointeligența a informat în premieră încă de vineri, 31 mai, care sunt cuantumurile pe hectar calculate de APIA pentru sprijinul cuplat vegetal în Campania 2018. Aceleași cuantumuri au fost transmise și astăzi, într-un comunicat de presă:

a.Sprijin cuplat în sectorul vegetal pentru cultura de soia – 206 euro/ha

b.Sprijin cuplat în sectorul vegetal pentru cultura de lucernă – 95,08 euro/ha

c.Sprijin cuplat în sectorul vegetal pentru cultura de leguminoase boabe (mazăre boabe și fasole boabe) pentur industrializare – 84 euro/ha

d.Sprijin cuplat în sectorul vegetal pentru cultura de cânepă pentru ulei și/sau fibră – 87,51 euro/ha

e.Sprijin cuplat în sectorul vegetal pentru cultura de orez – 659,99 euro/ha

f.Sprijin cuplat în sectorul vegetal pentru cultura de sămânță de cartof – 1.900,0121 euro/ha

g.Sprijin cuplat în sectorul vegetal pentru cultura de hamei – 517,03 euro/ha

h.Sprijin cuplat în sectorul vegetal pentru cultura de sfeclă de zahăr – 824,99  euro/ha.

i.Sprijin cuplat în sectorul vegetal pentru cultura de tomate pentru industrializare cultivate în câmp – 1.715 euro/ha

j.Sprijin cuplat în sectorul vegetal pentru cultura de castraveți pentru industrializare cultivați în câmp – 530,03 euro/ha

k.Sprijin cuplat în sectorul vegetal pentru cultura de legume cultivate în sere și solarii – 7.600,03 euro/ha

l.Sprijin cuplat în sectorul vegetal pentru fructe destiante industrializării (prune, mere, cireșe, vișine, caise și zarzăre) – 181,92 euro/ha

m.Sprijin cuplat în sectorul vegetal pentru cultura de cartof timpuriu pentru industrializare – 1.000 euro/ha

Vă reamintim că termenul final pentru achitarea subvențiilor agricole pe anul 2018 este 30 iunie 2019. Plăţile pentru măsurile de sprijin cuplat în sectorul vegetal se fac în lei, la cursul de schimb de 4,6638 lei pentru un euro, stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 28 septembrie 2018 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,.
            2.Avans subvenții APIA: fermierii români – plată mai mare pe hectar în 2019?
           În mai multe județe ale țării, fermierii reclamă culturi inundate, pierderile putând fi enorme. Deși la această dată nu există o analiză a gradului de afectare din agricultură, Ministerul Agriculturii colectează datele și are în vedere acordarea unui sprijin pentru fermierii care au pierdut producțiile.

 La fel ca anul trecut, una dintre măsurile de sprijin ar putea fi reprezentată de un avans mai mare din subvențiile pe hectar. Suprafaţa agricolă afectată de inundaţii şi grindină este undeva la 10.000 de hectare la nivel naţional, dar culturile nu sunt compromise, ci doar se află în pericol temporar, a declarat ieri, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea.

Ministrul a mai spus că o parte din culturile distruse de inundaţii se vor reînsămânţa. “Dacă acum s-a distrus cultura de porumb, până la 15 iunie o reînsămânţează. Eu am discutat şi cu comisarul Hogan despre alocarea de bani europeni (pe despăgubiri n.r.), dar nu vreau să vă spun prea devreme despre ce perspective sunt, dar sunt bune.

Putem obţine fonduri europene la timp. Avem o veste bună pentru oameni: obţinem fonduri europene la timp şi suntem mereu alături de oameni”, a precizat Petre Daea. De subliniat că anul trecut, când discuțiile au fost legate de secetă, România, alături de alte state europene a primit un sprijin din partea Comisiei Europene. Nu a fost vorba însă de un ajutor direct, ci despre o facilitate: posibilitatea ca statul să vireze fermierilor un avans mai mare de 50%, de până la 75% din plățile directe pe hectar. În cazul României, Guvernul a stabilit ca acest procent să fie de 70%, iar plata avansului s-a făcut în perioada 16 octombrie – 30 noiembrie 2018. În mod similar, o plată mai mare ar putea fi acordată și în acest an ca avans din plățile directe de la APIA.
           III.ASIGURĂRI ÎN AGRICULTURĂ

           1.”Greii” din asigurări sistează polițele agro! ce firme ajută fermierii să-și asigure culturile!                Ploile torențiale și căderile de grindină din ultima perioadă au determinat mai multe firme de asigurări să sisteze subscrierea polițelor pentru sectorul agricol. Jucători din această piață, precum Groupama și Agra Asigurări au notificat brokerii că își restrâng pentru moment activitatea.

Despre această situație am discutat cu Adriana Căvescu, Account Manager Food&Agro în cadrul brokerului GrECo România. Broker de asigurări specializat în sectorul agro-alimentar, Adriana Căvescu ne-a declarat că încă mai sunt soluții pentru fermierii care doresc să încheie polițe pentru culturile de primăvară. ”Este adevarat, am primit informări oficiale din partea asiguratorilor Groupama și Agra Asigurări. Alți jucători de pe piața locală care practică astfel de produse își mențin momentan liniile pentru cultura de primăvară – la cele de toamnă nu mai este cazul, se apropie recoltarea la grâu si rapiță. Polițele de asigurare se pot încheia, de regulă, cel târziu cu o lună de zile înainte de recoltă. Vorbim despre Allianz-Țiriac, City Insurance și cam atât din ce știm. De la Omniasig nu am informare oficială, însă subscriu limitat, cu inspecții antecontract”, a explicat pentru “Agrointeligența” de unde am preluat informa’iile,reprezentanta GrECo România.

            Nu este pentru prima dată când unele firme de asigurări decid să sisteze subscrierea polițelor pentru agricultură.

            Asiguratorii își concentrează atenția momentan pe daunele în derulare și despăgubiri , urmând ca în funcție de cum decurg lucrurile, respectiv evoluția vremii să analizeze reluarea subscrierilor”, arată Adriana Căvescu. Polițe de asigurări subvenționate cu fonduri europene Față de anii anteriori, ”apetitul” fermierilor pentru polițele agricole de asigurare este unul mai mare. A contribuit și lansarea Submăsurii speciale 17.1 prin care o parte din costurile poliței se acoperă din fonduri europene. ”Submăsura 17.1 – subvenționarea primelor de asigurare, program derulat prin AFIR sprijină începând de anul acesta fermierii.

            Măsura este parte integrantă a Programului Național de Dezvoltare Rurala 2014-2020. Momentan sunt subvenționate doar culturile de primăvară. Fermierul încheie Asigurarea agricolă cu prima subvenționabilă respectând toate criteriile de eligibilitate, depune dosarul la AFIR, autoritatea verifică și face plata sprijinului nerambursabil către fermier. Se plătește de către fermier integral prima de asigurare și după depunerea dosarului se recuperează în funcție de mărimea fermei 55% sau 80% din cuantumul primei.

             Programul este funcțional, nu toți asiguratorii își sistează produsul, deci există soluții în continuare. De precizat că pentru cultura de viță-de-vie, există program separat prin Ordinul 1516/ 2018 prin care se subvenționează primele de asigurare în procent de 50% sau 80% (conform criteriilor impuse) și se pot depune dosarele către APIA pentru anul agricol 2018-2019.”

            Excepție fac ofertele deja transmise și aflate în valabilitate – acestea, dacă sunt acceptate de către clienți, vor fi transformate în polițe numai cu Inspecție de risc antecontract. Prețul mediu al unei polițe bune, 40 de lei pe hectar Mulți fermieri aleg să își asigure nu doar culturile, ci și echipamentele din fermă sau silozurile.

            Se face o auditare specializată, individualizată pentru fiecare client, în funcție de nevoile acestuia. Sunt acoperite riscurile pe întreg lanțul logistic, cu soluții customizate pentru a proteja activele companiei: de la producție, trading/ tranzacționare, la operațiunile de transport, relația cu retailerii, clienții debitori și instituțiile financiar-bancare .

            Brokerul de asigurari are capacitatea de a-și sprijini clienții parteneri în toată activitatea sa: monitorizare riscuri, analiza de risc cât și la coordonarea acțiunilor după apariția daunelor. În ceea ce privește asigurarea culturii mari, primele de asigurare sunt diferențiate în funcție de mărimea fermei, respectiv suprafața deținută, de riscuri, de istoricul daunelor anterioare și modalitățile de plată. Aș putea să vă spun că o medie ar fi în jur de 40 de lei pe hectar la grâu, rapiță de exemplu pentru riscuri standard sau 60 lei la porumb sau floarea-soarelui”, ne-a explicat Adriana Căvescu, subliniind că ”riscurile climatice ce se pot aplica culturilor si pot provoca pierderi de productie sunt: grindina, furtuna, ploi, inundație la anumiți asiguratori, băltiri printr-o clauză specială, seceta, înghețurile de toamnă, primăvară și ger iarna.

            De exemplu, la vița-de-vie, suplimentar se poate asigura atât rodul cât și suportul lemnos, inclusiv riscul de prăbușire/alunecare de teren. La ploile torențiale vorbim de un prag minim de 5 litri pe metrul pătrat pe minut – de regulă există această mențiune la anumiți asiguratori.

            La grindină se evaluează gradul de calamitate în cultură „ Brokerul de asigurări demontează și mitul conform căruia fermierii nu se pot asigura împotriva secetei: ”Seceta este asigurată la noi în România prin intermediul a doi asiguratori – Groupama prin produsul All Risks și Agra Asigurări prin Indexul de Secetă – aplicate doar culturilor de grâu, porumb și floarea-soarelui.

             2.Daea își vede visul împlinit:introduce despăgubirile pentru pagubele cormoranilor!
            Vis împlinit pentru ministrul agriculturii Petre Daea: prin instituția pe care o conduce va introduce despăgubirile pentru pagubele cauzate de cormorani. Acestea se vor achita de la bugetul de național de stat, iar între beneficiarii acestor sume se va punea număra chiar și fiica ministrului Daea, Elena-Larisa Popescu, a cărei societate Piscicultorul SA are concesionate de la Agenția Domeniilor Statului (ADS) 650 de hectare de luciu de apă la Crevedia. În cadrul unui program dedicat sectorului pescăresc, instituția condusă de Petre Daea anunță introducerea unor măsuri de sprijin. Între acestea se numără și compensaţiile pentru diminuarea pierderilor produse de păsările ihtiofage în fermele de acvacultură.

            Totodată, se are în vedere acordarea de compensații pentru ”reducerea efectivelor de păsări ihtiofage la un nivel de conservare favorabil”. Banii ce urmează să fie achitați celor care au luciu de apă ar urma să fie achitați de la bugetul național, programul neavând prevăzute în acest sens finanțări europene.

            Buget propus: 18 milioane de euro/an Strecurate la finalul actului normativ

prevederile, anti-cormorani beneficiază de ”grosul” bugetului pe care programul pescăresc îl are în vedere să fie achitat direct celor ce dețin luciu de apă. Astfel, pentru ”diminuarea pierderilor produse beneficiarilor de păsările ihtiofage în fermele de acvacultură„ sunt prevăzute 18 milioane de euro pe an, bani ce ar urma să vină ”la pachet” cu o legisțație care să permită combaterea păsărilor ihtiofage. Banii pentru compensarea pierderilor ar urma să fie achitați ”pe hectar luciu de apă productiv, diferențiat pentru bazinele pentru puiet, bazinele pentru peste de consum, dar și funcție de regiunea geografică în care se situează ferma piscicolă”. Fiica lui Petre Daea – 650 ha de luciu de apă concesionate de la stat.

              3.Europarlamentar, mesaj Pentru Daea: domnule ministru, dispuneți măsuri de sprijin pentru cei afectați de inundații!

             Reacție promptă direct de la Bruxelles după ce “Agrointeligența”- de unde am preluat știrile, a lansat o campanie de umanitară de a veni în ajutorul gospodarilor dintr-un sat prahovean, Lăpoșel, unde viitura a măturat vinerea trecută agoniseala mai multor familii din localitate.

            Eurodeputatul Daniel Buda i-a cerut public ministrului agriculturii, Petre Daea, să se deplaseze de îndată în localitatea afectată pentru a vedea la fața locului consecințele inundațiilor și să dispună de urgență măsuri de sprijin pentru familiile care au fost grav afectate de viituri. ”Campania electorală a trecut, domnule Daea, dar nu uitați că problemele rămân! Tragedia din localitatea Lăpoșel, județul Prahova a fost definită de specialiști ca un „cod roșu” al naturii, însă din păcate, absența oricăror măsuri de sprijin din partea coaliției PSD-ALDE, demonstrează că România este sub „cod roșu” a incapacității guvernului de a gestiona rapid astfel de crize.  

            Publicația “Agrointeligența” a prezentat drama unei comunități de români care au pierdut în câteva minute agoniseala de o viață. Locuințele a 10 familii din localitatea Lăpoșel, județul Prahova au fost grav afectate de inundațiile care au avut loc pe 31 mai când râul Cricovul Sărat, unul de mici dimensiuni în mod normal, a atins cote alarmante sub furia unui Cod Roșu de inundații. Toată munca, de la culturi agricole și livezi la animale, furaje și case a fost îngropată în ape”, a arătat eurodeputatul pe pagina personală de Facebook. Daniel Buda îi reamintește ministrului că printre responsabilitățile acestuia se află și gestionarea consecințelor  inundațiilor.

             3.Veste excelentă! comisarul phil hogan: ”mai mulți bani pentru fermierii micii și mijlocii”
             Veste bună pentru fermierii mici și mijlocii. Comisarul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Phil Hogan, a declarat ieri, marți 4 iunie, la București, că pentru agricultorii mici și mijlocii sunt prevăzuți mai mulți bani în noua Politică Agricolă Comună (PAC). ”

            Sunt discuţii intense în Consiliul Agriculturii despre bugetul PAC tocmai acum pe preşedinţia României, iar acest lucru se va decide până la sfârşitul anului la nivelul Parlamentului European. Comisia Europeană a evidenţiat importanţa de a avea mai mulţi bani pentru fermierii mici şi medii. Asta este propunerea noastră”, a explicat Phil Hogan. Acesta participă la reuniunea informală a miniștrilor pentru Agricultură și Pescuit din statele membre UE care are loc în aceste momente la București. Acesta a completat că UE vrea să creeze un milion de joburi noi în ţările membre în următorii 10-12 ani. ”Vom identifica azi în Consiliu paşii concreţi ca să ne asigurăm că întregul mediu rural va beneficia de investiţii”, a mai spus oficialul european. Evenimentul care are loc la București, la Palatul Parlamentulu

este găzduit și prezidat de ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea.

             La reuniunea informală au participat miniștri pentru Agricultură și Pescuit din statele membre UE, comisarul european pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, Phil Hogan, Directorul General al Comisiei Europene, Jerzy Plewa, Directorul General al Secretariatului General al Consiliului Uniunii Europene, Angel Boixareu Carrera, Secretarul general al COPA-COGECA, Pesonen Pekka Juhana. 
             IV.NOUTĂȚI DIN APICULTURĂ

           1. An cu probleme pentru apicultori. Speranțe mari pentru culesul la floarea-soarelui
           Floarea-soarelui este cultura de la care apicultorii au speranța să recupereze o parte din pierderile acestui an. După o primăvară capricioasă ce a împiedicat familiile de albine să culeagă la salcâm, iar rapiță nu a prea fost, stuparii așteaptă culesul la floarea-soarelui, cu speranța că și vremea va permite munca albinelor. ”Mai este un salcâm târziu (…), iar până la tei nu avem niciun fel de cules. Și cu teiul, chiar dacă îi place apa, îi place și căldura și dacă nu o să fie cald, nu se va face mare lucru.

Emoții am și cu floarea-sarelui. Să sperăm că vom face ceva miere la floarea-soarelui că altfel suntem pe nicăieri. La munte plouă, e frig, e plin de urși, apicultorii tot mai puțin merg la munte, sunt și drumurile praf. Condițiile de a face miere anul acesta sunt foarte vitrege și tare frică mi-e că o să avem un deficit de miere”, este temerea exprimată în emisiunea “Satul Hunedoarean  de către ing. Iosif Korb, președintele Asociaţiei Naţionale a Crescătorilor de Albine, filiala judeţului Hunedoara.

Apicultorul din județul Hunedoara spune că pentru cei care importă miere, probleme din acest an nu sunt importante întrucât ei au mai multe surse de unde își procură marfa, începând cu China. ”Noi ne facem probleme pentru apicultorii noștri care au tot cheltuit din toamnă – noi pregătim familiile din august-septembrie pentru anul ăsta. Deci cheltuim, muncă, și de fapt apicultorii nu își scot cheltuielile. (…) Am făcut niște adrese către Guvernul României, către Parlament în sensul de a stimula apicultorii cu ceva. Că tot vorbim de acel minimis, dar deocamdată nu sunt semnale deloc. Încercăm și la nivel de județ să sensibilizăm organele în acest sens, dar tare mi-e teamă că apicultura e uitată de tot și atunci nu se va da nimic în sensul ăsta”, a mai spus Iosif Korb.

           V.FENOMENE METEREOLOGICE EXTREME ÎN AGRICULTURĂ

          1.Fenomen periculos: Ploile torențial-acide afectează culturile agricole
           Fermierii reclamă un fenomen periculos: aciditatea crescută a ploilor torențiale căzute în ultima perioadă. Între producătorii agricoli afectați sunt mai ales cei care au căpșuni.Aceștia reclamă atât atac de putregai la fructe, cât și o alterare a gustului din cauza precipitațiilor acide din ultimele zile.

            Deși aspectul fructelor n-a avut de suferit, ploaia a afectat gustul căpșunilor FermierII susțin, însă, că gustul fructelor nu a fost afectat imediat, ci după câteva ore:”

No Comments

Post A Comment